Referitor la suspendărea sau întrerupererea termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale în cazul societăţilor comerciale care optează pentru suspendarea temporară a activităţii potrivit art. 237 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare dar care nu au solicitat aprobarea regimului de declarare derogatoriu în perioada de suspendare nici nu au fost declaraţi inactivi, art. 92 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare reglementează întreruperea şi suspendarea termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, astfel:
,,(1) Termenele de prescripţie prevăzute la art. 91 se întrerup:
a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
b) la data depunerii de către contribuabil a declaraţiei fiscale după expirarea termenului legal de depunere a acesteia;
c) la data la care contribuabilul corectează declaraţia fiscală sau efectuează un alt act voluntar de recunoaştere a impozitului datorat.
(2) Termenele de prescripţie prevăzute la art. 91 se suspendă:
a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
b) pe perioada cuprinsă între data începerii inspecţiei fiscale şi data emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuării inspecţiei fiscale;
c) pe timpul cât contribuabilul se sustrage de la efectuarea inspecţiei fiscale;
d) pe perioada cuprinsă între data declarării unui contribuabil inactiv şi data reactivării acestuia.
(3) Dispoziţiile dreptului comun privitoare la prescripţia extinctivă sunt aplicabile în mod corespunzător.”
Consecinţă a celor menţionate, inactivitatea temporară a activităţii unei societăţi comerciale, înscrisă, potrivit legii, în registrul comerţului, nu constituie, prin ea însăşi, un caz de întrerupere sau suspendare a termenului de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale.
Totuşi, în cazul supus analizei poate opera întreruperea sau suspendarea termenului de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale, în situaţia în care intervine un caz dintre cele prevăzute la art. 92 din Codul de procedură fiscală sau dintre cele prevăzute de dreptul comun, în speţă de Codul civil.