Potrivit Codului muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Raportat la prevederile Codului fiscal și având în vedere faptul că legea fiscală în vigoare nu distinge modalitatea de efectuare de către angajați a transportului în cazul delegărilor, pentru calificarea venitului respectiv ca venit neimpozabil, sumele acordate de angajator, cu titlu de cheltuieli cu transportul angajaților în interes de serviciu pe perioada delegării, nu sunt incluse în venitul salarial și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit și nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii.